Southampton-Mangalia cu Elan 340
-
- Matrose zum Deck schrubben
- Mesaje: 11
- Membru din: Joi Mai 09, 2013 8:23 pm
- Localitate: Bucuresti
- Contact:
Re: Southampton-Mangalia cu Elan 340
Chingile Spinlock au un martor de uzura. M-am exprimat gresit: 2 legaturi / om si 2 rezerve = 10 legaturi din care 2 Y adica defapt in trei aveam 6 rezerve.
Succes
Succes
- Vali
- Obergefreiter
- Mesaje: 47
- Membru din: Mie Apr 20, 2011 9:30 pm
- Localitate: Galati
- Contact:
Re: Southampton-Mangalia cu Elan 340
Ciao Romeo, ti-am trimis si tie mesaj privat .skipper scrie: Daca e un film privat trimite si mie!
Small boat - big smile, Big boat - no smile
-
- Gefreiter
- Mesaje: 18
- Membru din: Mar Mar 05, 2013 4:36 pm
Re: Southampton-Mangalia cu Elan 340
Era sa zic ca am ridicat ochii din monitor si am dat de topicul asta dar... na, ca tot cu privirea pe monitor sunt!
Mai oameni buni (pentru ca mi-e clar ca toti sunteti buni si astfel de... nici nu stiu cum sa le zic, sfidari? imi provoaca amaraciune), permiteti-mi sa opinez ca e nevoie de cateva explicatii pentru a pune in lumina ceea ce eu cred ca dezbina in aceasta discutie.
Victor, toti cei de aici imi sunt total straini, cu singura exceptie necesara in persoana lui Florio, cu care am vorbit o singura data la telefon. Dupa comentariile sale de aici, daca cineva il propune ministru de externe, eu sunt de acord. Nu sunt agresiv si o spun pentru ca te-am vazut acuzand agresivitate acolo unde eu n-am vazut-o. Inteleg dorinta si chiar nevoia de performanta. Am stat la carma unui schif, cu biciul pe patru namile care trageau in fata mea de cate doua vasle sau o rama iar frate-miu imi ciordea treningul de nationala sa se dea mare la fotbal. Am avut si ceva diplome si-am fost si cel mai sus pe podium. Am muncit mult pentru asta si as vrea sa intelegi ca am un respect adanc pentru orice fel de munca.
Cred ca toti cei de-aici inteleg si apreciaza performanta, respectand sacrificiile necesare pentru a o atinge. Sunt novice in ale marinariei insa am recunoscut, in multe afirmatii de mai sus, convingeri ce mi-au fost bagate in cap de oameni care au trait pe mare, acolo de unde ai pornit tu aceasta aventura. Un batranel la vreo 65 de ani m-a scos pe mare pe o prognoza de 30n intr-o barcuta de 19 picioare (5,7 metri), ca sa vad cum e. Cand mi-a propus... cred ca aratam cam circumspect, asa am aflat ca designerii de veliere spun in cor ca, pentru a trece orice ocean, ai nevoie de 16 picioare de barca, deci noi avem aproape 1 metru in plus. Daca m-as fi trezit cumva din senin, singur, in mijlocul marii, as vrea sa cred ca n-as fi fost instantaneu usurat de toate necesitatile fiziologice, dar nici bine nu mi-era. ""Mosulica" al meu, delivery skipper de vreo 30 de ani si fost ofiter in marina regala, era calm si sigur pe el, desi n-avea anemometru era ferm convins ca barca poate mult mai mult. A fost cea mai buna lectie din viata mea. Dar, exista un dar. Am pus intrebarea, pe care am repetat-o si altora, primind acelasi raspuns: vreau sa plec din UK sa cobor in Canare, cat pot sa ma intind? Mi s-a raspuns asa: ca sa treci direct, NICIODATA sa nu pleci mai tarziu de jumatatea lui August, sa ai un motor INBOARD de care sa fii sigur ca e in stare sa mearga non-stop minim 5 zile si sa faci pe dracu in patru sa ajungi la vest de Fisterra, pentru ca poate fi tare greu sa o iei spre vest din A Coruna. Daca vrei sa pleci mai tarziu, sa-ti iei adio de la iubita si parinti inainte si sa nu-ti dea prin cap sa nu intri in fiecare marina de pe coasta. El a facut traversarea iarna aproape in fiecare an. Si-atunci eu de ce n-as putea? Pentru ca nu stiu ce greseli pot sa NU fac si e foarte putin probabil sa nu fac niciuna.
Departe de mine sa compar experienta mea. Departe si orice fel de critica. Toti cei ce-au scris mai sus v-au dorit si chiar s-au rugat sa ajungeti cu bine. Nu cred ca cineva chiar citind ar fi putut dori o tragedie. S-a vorbit despre siguranta si echipamente dar cred ca cei ce nu au fost de acord cu aventura si recordul aveau in vedere siguranta prin prisma respectului pentru mare. Siguranta prin intelepciunea de a nu fi pe mare atunci cand nu e safe s-o faci, de a nu te expune la riscuri inutile de dragul performantei. Doar voi puteti judeca cat noroc ati avut si cat de nesabuita a fost aventura, la ce riscuri v-ati expus. Din ce-am invatat eu despre marea prin care v-ati aventurat voi, a fost clar o aventura riscanta. Tatal meu era sa traverseze Biscaya dar nu cu un yacht ci cu o nava de salvare. Dupa ce-au stat in furtuna pana au ramas fara mancare, a fost nevoie sa-i duca in port o alta nava de salvare, apoi au stat arestati pe nava vreo luna pana a platit statul cheltuielile de salvare. Furtuna aia a scufundat 40 de nave si era sa scufunde si bricul Mircea.
Cred cu toata convingerea ca toate semnalele de alarma, chiar daca unele putin prea glumete, sunt bine venite pentru cei ce viseaza la a da piept cu marea. Noi cei deja dependenti, as vrea sa facem tot ce putem sa invatam si sa ii invatam.
Cele bune si multe victorii!
Daca filmul nu e prea privat sunt si eu interesat, cu multumiri in avans!
Mai oameni buni (pentru ca mi-e clar ca toti sunteti buni si astfel de... nici nu stiu cum sa le zic, sfidari? imi provoaca amaraciune), permiteti-mi sa opinez ca e nevoie de cateva explicatii pentru a pune in lumina ceea ce eu cred ca dezbina in aceasta discutie.
Victor, toti cei de aici imi sunt total straini, cu singura exceptie necesara in persoana lui Florio, cu care am vorbit o singura data la telefon. Dupa comentariile sale de aici, daca cineva il propune ministru de externe, eu sunt de acord. Nu sunt agresiv si o spun pentru ca te-am vazut acuzand agresivitate acolo unde eu n-am vazut-o. Inteleg dorinta si chiar nevoia de performanta. Am stat la carma unui schif, cu biciul pe patru namile care trageau in fata mea de cate doua vasle sau o rama iar frate-miu imi ciordea treningul de nationala sa se dea mare la fotbal. Am avut si ceva diplome si-am fost si cel mai sus pe podium. Am muncit mult pentru asta si as vrea sa intelegi ca am un respect adanc pentru orice fel de munca.
Cred ca toti cei de-aici inteleg si apreciaza performanta, respectand sacrificiile necesare pentru a o atinge. Sunt novice in ale marinariei insa am recunoscut, in multe afirmatii de mai sus, convingeri ce mi-au fost bagate in cap de oameni care au trait pe mare, acolo de unde ai pornit tu aceasta aventura. Un batranel la vreo 65 de ani m-a scos pe mare pe o prognoza de 30n intr-o barcuta de 19 picioare (5,7 metri), ca sa vad cum e. Cand mi-a propus... cred ca aratam cam circumspect, asa am aflat ca designerii de veliere spun in cor ca, pentru a trece orice ocean, ai nevoie de 16 picioare de barca, deci noi avem aproape 1 metru in plus. Daca m-as fi trezit cumva din senin, singur, in mijlocul marii, as vrea sa cred ca n-as fi fost instantaneu usurat de toate necesitatile fiziologice, dar nici bine nu mi-era. ""Mosulica" al meu, delivery skipper de vreo 30 de ani si fost ofiter in marina regala, era calm si sigur pe el, desi n-avea anemometru era ferm convins ca barca poate mult mai mult. A fost cea mai buna lectie din viata mea. Dar, exista un dar. Am pus intrebarea, pe care am repetat-o si altora, primind acelasi raspuns: vreau sa plec din UK sa cobor in Canare, cat pot sa ma intind? Mi s-a raspuns asa: ca sa treci direct, NICIODATA sa nu pleci mai tarziu de jumatatea lui August, sa ai un motor INBOARD de care sa fii sigur ca e in stare sa mearga non-stop minim 5 zile si sa faci pe dracu in patru sa ajungi la vest de Fisterra, pentru ca poate fi tare greu sa o iei spre vest din A Coruna. Daca vrei sa pleci mai tarziu, sa-ti iei adio de la iubita si parinti inainte si sa nu-ti dea prin cap sa nu intri in fiecare marina de pe coasta. El a facut traversarea iarna aproape in fiecare an. Si-atunci eu de ce n-as putea? Pentru ca nu stiu ce greseli pot sa NU fac si e foarte putin probabil sa nu fac niciuna.
Departe de mine sa compar experienta mea. Departe si orice fel de critica. Toti cei ce-au scris mai sus v-au dorit si chiar s-au rugat sa ajungeti cu bine. Nu cred ca cineva chiar citind ar fi putut dori o tragedie. S-a vorbit despre siguranta si echipamente dar cred ca cei ce nu au fost de acord cu aventura si recordul aveau in vedere siguranta prin prisma respectului pentru mare. Siguranta prin intelepciunea de a nu fi pe mare atunci cand nu e safe s-o faci, de a nu te expune la riscuri inutile de dragul performantei. Doar voi puteti judeca cat noroc ati avut si cat de nesabuita a fost aventura, la ce riscuri v-ati expus. Din ce-am invatat eu despre marea prin care v-ati aventurat voi, a fost clar o aventura riscanta. Tatal meu era sa traverseze Biscaya dar nu cu un yacht ci cu o nava de salvare. Dupa ce-au stat in furtuna pana au ramas fara mancare, a fost nevoie sa-i duca in port o alta nava de salvare, apoi au stat arestati pe nava vreo luna pana a platit statul cheltuielile de salvare. Furtuna aia a scufundat 40 de nave si era sa scufunde si bricul Mircea.
Cred cu toata convingerea ca toate semnalele de alarma, chiar daca unele putin prea glumete, sunt bine venite pentru cei ce viseaza la a da piept cu marea. Noi cei deja dependenti, as vrea sa facem tot ce putem sa invatam si sa ii invatam.
Cele bune si multe victorii!
Daca filmul nu e prea privat sunt si eu interesat, cu multumiri in avans!
- Vali
- Obergefreiter
- Mesaje: 47
- Membru din: Mie Apr 20, 2011 9:30 pm
- Localitate: Galati
- Contact:
Re: Southampton-Mangalia cu Elan 340
Nu am scris pana acum pe forum, dar se pare ca trebuie sa lamuresc : Filmul a fost facut de unul din membrii echipajului initial, care imi e foarte bun prieten. Stiu ca intre membrii echipajului au fost niste tensiuni si conflicte pe care nu-mi permit sa le comentez, si nici macar nu sunt importante pentru userii acestui forum. E suficient ca pe alt forum nautic si-au spalat unii in public toate rufele murdare posibile.catakate scrie: Daca filmul nu e prea privat sunt si eu interesat, cu multumiri in avans!
Filmul in sine e o abordare artistica a expeditiei, vazuta prin ochii unui tanar regizor. Singura problema e ca filmul va participa la niste festivaluri in aceasta vara, si deci deocamdata nu este public. Eu l-am vazut intr-o varianta mai slab calitativa, insa mi-a placut foarte mult. Cred ca reflecta legatura ciudata dintre omul recordurilor si omul visator. Ramane sa ne anunte autorul cand filmul va fi public.
Small boat - big smile, Big boat - no smile
- shark
- Oberstabsgefreiter
- Mesaje: 122
- Membru din: Mie Apr 20, 2011 5:17 pm
Re: Southampton-Mangalia cu Elan 340
m-ati facut curios ...unde vad si eu acest minunat film ?
- Vali
- Obergefreiter
- Mesaje: 47
- Membru din: Mie Apr 20, 2011 9:30 pm
- Localitate: Galati
- Contact:
Re: Southampton-Mangalia cu Elan 340
N-as vrea sa vorbesc in numele altuia, dar poate ar fi o idee sa se faca o vizionare a filmului impreuna cu realizatorul lui, Stefan copilu'. Cred ca Stefan ar fi fericit sa-si prezinte creatia publicului de velisti pasionati.
Cu ocazia asta, se poate afla "the other side of the story", care intotdeauna expune lucrurile dintr-o alta perspectiva. De exemplu, a fost foarte interesant cand ne-a povestit dl. Paul Butusina pe capcompas.ro versiunea lui despre expeditia relatata de dl. Radu Theodoru in cartea "Decebal-Circumterra, o tentativa refuzata".
Oricum, eu ii voi adresa o intrebare lui Stefan, dar inca o data nu vreau sa fac sugestii sau sa persuadez pe cineva in vreo directie (nu sunt tipul). Sunt sigur ca Stefan ne va delecta cu povestea lui atunci cand va considera ca e momentul.
Cu ocazia asta, se poate afla "the other side of the story", care intotdeauna expune lucrurile dintr-o alta perspectiva. De exemplu, a fost foarte interesant cand ne-a povestit dl. Paul Butusina pe capcompas.ro versiunea lui despre expeditia relatata de dl. Radu Theodoru in cartea "Decebal-Circumterra, o tentativa refuzata".
Oricum, eu ii voi adresa o intrebare lui Stefan, dar inca o data nu vreau sa fac sugestii sau sa persuadez pe cineva in vreo directie (nu sunt tipul). Sunt sigur ca Stefan ne va delecta cu povestea lui atunci cand va considera ca e momentul.
Small boat - big smile, Big boat - no smile
-
- Oberstabsgefreiter
- Mesaje: 128
- Membru din: Vin Ian 27, 2012 10:51 am
Re: Southampton-Mangalia cu Elan 340
Din pacate dl. Butusina a uitat (sau n -a mai avut timp) sa continue povestea. Sper sa nu se intimple la fel si cu filmul in cauza, si sa apara totusi pe undeva sa -l vedem si noi. Eventual chiar la un festival, numai sa ne zici si noua ce si cum, sa nu mai fi asa secretos.
- Vali
- Obergefreiter
- Mesaje: 47
- Membru din: Mie Apr 20, 2011 9:30 pm
- Localitate: Galati
- Contact:
Re: Southampton-Mangalia cu Elan 340
Nicule, nu e filmul meu si nu sunt secretos. Daca ar fi dupa mine l-as da tuturor, lumea care ma cunoaste stie ca nu tin nimic pentru mine, ci dau mai departe tot ce pot. Stefan vrea sa-si faca intai treaba cu filmul, dupa care il lasa la liber, pe torente, peste tot. Deci nu pot sa ma pronunt vreodata eu in locul lui.
Small boat - big smile, Big boat - no smile
- skipper
- Flottillenadmiral
- Mesaje: 2579
- Membru din: Mar Apr 19, 2011 7:35 pm
- Localitate: Bucuresti
- Contact:
Re: Southampton-Mangalia cu Elan 340
Da' o vizionare ante-festival in cadru restrans la CCAP(B) n-ar vrea sa faca? Berea o aducem noi!Vali scrie:Nicule, nu e filmul meu si nu sunt secretos. Daca ar fi dupa mine l-as da tuturor, lumea care ma cunoaste stie ca nu tin nimic pentru mine, ci dau mai departe tot ce pot. Stefan vrea sa-si faca intai treaba cu filmul, dupa care il lasa la liber, pe torente, peste tot. Deci nu pot sa ma pronunt vreodata eu in locul lui.
Ubi allii finiverant, inde incipimus nos!
- skipper
- Flottillenadmiral
- Mesaje: 2579
- Membru din: Mar Apr 19, 2011 7:35 pm
- Localitate: Bucuresti
- Contact:
Re: Southampton-Mangalia cu Elan 340
Si aici puteam auzi de la min 35 doua voci celebre discutand acum 40 de ani asupra atitudinii pe care ar trebui s-o avem toti in fata marii.
"Marea nu e o jucarie"
"Modestia si umilinta vin odata cu experienta"
"Marea nu cere permise"
"Prudenta trebuie sa fie o regula"
"Trebuie sa stii sa respecti marea pt a nu-ti lua riscuri nemasurate"
"Sant prea multe riscuri pentru a ne permite sa nu le cunoastem"
Dar toate astea la noi nu nu s-au aplicat neam si nici astazi nu se aplica: tocmai avem un roman care a pornit sa ajunga de la Giurgiu la Venezia, inclusiv sa traverseze Adriatica toamna, fara sa fi iesit cu caiacul pe mare! La Gura Portitei a invatat cum sa intre in mare cu caiacul! Doamne ajuta-l!
Va par cumva cunoscute marturisirile astea:
"In sfârșit în Constanța. Patru zile de încercări, de învățăminte, de frustrări. Vremea nu m-a iertat deloc. A bătut vântul si au fost valuri. Dacă o ține tot așa, probabil că voi schimba denumirea călătoriei în 'Șapte ani prin Europa' . La Gura Portitei când am ajuns erau valurile la mal cât un om, nici o șansă să pun caiacul pe apa."
Dar asta?
În fața mea se afla acum un nou pas, Marea Neagră. Sunt într-adevăr marinar de apă dulce, deci am multe de învățat. Spre norocul meu litoralul Romanesc este plin de plaje unde sa trag fără probleme. Cineva mi-a scris mai demult ca ma voi speria și voi renunța la primele valuri mai mari ce le voi întâlni pe mare. Ca ma voi speria, desigur, dar nimeni nu ma poate obliga să înfrunt ceea ce nu pot. Dacă ceva mă depășește, pot să și aștept. Oricum, cu voința, tenacitate și perseverență omul poate înfrunta multe.
Sa ma tai si sa pui sare si tot nu pricep!
"Marea nu e o jucarie"
"Modestia si umilinta vin odata cu experienta"
"Marea nu cere permise"
"Prudenta trebuie sa fie o regula"
"Trebuie sa stii sa respecti marea pt a nu-ti lua riscuri nemasurate"
"Sant prea multe riscuri pentru a ne permite sa nu le cunoastem"
Dar toate astea la noi nu nu s-au aplicat neam si nici astazi nu se aplica: tocmai avem un roman care a pornit sa ajunga de la Giurgiu la Venezia, inclusiv sa traverseze Adriatica toamna, fara sa fi iesit cu caiacul pe mare! La Gura Portitei a invatat cum sa intre in mare cu caiacul! Doamne ajuta-l!
Va par cumva cunoscute marturisirile astea:
"In sfârșit în Constanța. Patru zile de încercări, de învățăminte, de frustrări. Vremea nu m-a iertat deloc. A bătut vântul si au fost valuri. Dacă o ține tot așa, probabil că voi schimba denumirea călătoriei în 'Șapte ani prin Europa' . La Gura Portitei când am ajuns erau valurile la mal cât un om, nici o șansă să pun caiacul pe apa."
Dar asta?
În fața mea se afla acum un nou pas, Marea Neagră. Sunt într-adevăr marinar de apă dulce, deci am multe de învățat. Spre norocul meu litoralul Romanesc este plin de plaje unde sa trag fără probleme. Cineva mi-a scris mai demult ca ma voi speria și voi renunța la primele valuri mai mari ce le voi întâlni pe mare. Ca ma voi speria, desigur, dar nimeni nu ma poate obliga să înfrunt ceea ce nu pot. Dacă ceva mă depășește, pot să și aștept. Oricum, cu voința, tenacitate și perseverență omul poate înfrunta multe.
Sa ma tai si sa pui sare si tot nu pricep!
Ubi allii finiverant, inde incipimus nos!